CAUTARE

Moldova, România

Vechea graniţă dintre Austro-Ungaria şi România – Mormântul lui Emil Rebreanu (Palanca) – Muzeul Feroviar Cantonul 30 – Ruinele Cetăţii Rakoczi.

Duminică, 23 octombrie 2016, după ce am vizitat Casa Memorială George Enescu din Tescani, Judeţul Bacău (mai multe detalii aici), ne-am îndreptat către vechea graniţă dintre Austro-Ungaria şi România, aflată actualmente între localităţile Ghimeş-Făget şi Palanca (ambele situate în judeţul Bacău).

Drumul a fost bun, peisajul superb, cu Trotuşul mai mereu în partea stângă şi cu dealurile încă înverzite ale Depresiunii Comăneşti de-o parte şi de alta a şoselei. În drumul nostru am trecut şi prin localitatea Bruşturoasa, localitate unde au petrecut o bună parte din copilarie scriitorii Ionel şi Pastorel Teodoreanu. Mai multe detalii puteţi găsi aici şi aici.

Mormântul lui Emil Rebreanu (Palanca)

Primul obiectiv vizitat (situat pe partea dreaptă a drumului către Miercurea Ciuc, indicat conform pozei ataşate mai jos) a fost mormântul lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, din localitatea Palanca. Viaţa, dar mai ales, moartea sublocotenentului Emil Rebreanu, au fost sursa de inspiraţie pentru bine cunoscutul roman “Pădurea spânzuraţilor”. În anul 1917, în timpul Primului Război Mondial, pentru că nu a mai suportat ideea de a lupta contra “fraţilor” săi (cum probabil gândeau şi mulţi alţi soldaţi români ai armatei austro-ungare), sublocotenentul Emil Rebreanu a încercat să treaca linia frontului (graniţa de la Ghimeş-Palanca) pentru a ajunge în România. A fost prins, condamnat la moarte şi, mai apoi, spânzurat. Detaliile acestui demers ideologic al soldatului român au fost descrise excelent în romanul “Pădurea Spănzuraţilor” şi ecranizate magistral în filmul omonim regizat de către Liviu Ciulei, cu Victor Rebengiuc în rolul principal.

Mormântul lui Emil Rebreanu

Mormântul lui Emil Rebreanu

Inscripţia de pe crucea sublocotenentului Emil Rebreanu este următoarea: “Sublocotenentul Emil Rebreanu spânzurat de unguri la 14 mai 1917 pentru că a vrut să treacă în rândul Armatei Române, să lupte pentru reîntregirea neamului. Patria recunoscătoare nu l-a uitat“.

Înmormântat de către austro-ungari în alt loc, la cererea lui Liviu Rebreanu, în anul 1921, Emil Rebreanu este reînhumat în mod simbolic exact în locul unde a fost şi spânzurat, locul actualului monument funerar (detalii aici).

Tot în cadrul acestui complex funerar se găsesc şi noul monument, ridicat în anul 2012, în cinstea lui Emil Rebreanu şi, pentru că probabil altfel nu se putea, obeliscul sovietic ridicat în memoria celor 80 de ostaşi sovietici care au căzut în 1944 în luptele împotriva nemţilor.

Noul monument dedicat lui Emil Rebreanu

Noul monument dedicat lui Emil Rebreanu

Monument sovietic

Monument sovietic

Monument sovietic

Monument sovietic

Muzeul Feroviar Cantonul 30, Ruinele Cetăţii Rakoczi

Din dreptul monumentului funerar mai sus descris, traversând practic drumul naţional, pe partea stângă a drumului către Miercurea Ciuc, am ajuns la recentul renovat Muzeu Feroviar – Cantonul 30.

Muzeul, din păcate, era închis cănd am ajuns noi. De altfel, despre muzeul feroviar şi programul de vizitare veţi găsi mai multe informaţii aici.

Cu toate acestea, toată zona are un puternic iz istoric. Pentru a întelege mai bine importanţa din trecut a acestei zone, şi implicit a contonul muzeu, am să citez mai jos cateva pasaje din interesantul articol găsit pe internet,  “Pasiune dincolo de hotar: Cantonul – Muzeul de la Ghimeş”, autori fiind elevii Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika” din Comăneşti, Diana Mocondoreanu şi Silviu Ariton:

“La intrarea în pasul Ghimeş, se afla o barieră înaintea podului, iar în stânga barierei se găsea nişa cu vulturul imperial. La capătul acestui pod se afla prima poartă, cu gratii din lemn, cu trei stânjeni în spatele palisadelor noastre. Straja înarmată pe partea moldovenească asigura respectarea corectă a convenţiilor. Spaţiul de despărţire dintre cele două părţi putea fi, după cum a stabilit convenţia Sanitas, la opt stânjeni sau, pentru mai multă siguranţă, putea să fie crescută cu trei stânjeni. Poarta cu gratii era poarta principală care închidea zidul. Defileul se întindea pe 130 de stânjeni. Pe linia de graniţă se mai găseau: un turn numit Blockhaus, la capătul muntelui Adelmaş, cazarma, camera de gardă, o pivniţă, locuinţa căpitanului, grajduri, bărăci din lemn, o capelă din scânduri şi spitalul.
Hotar, dar şi poartă de legătură dintre Moldova Centrală şi Transilvania, Ghimeşul asigura legături permanente şi continue ale populaţiilor din aceste zone. Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, legătura între cele două zone geografice se făcea pe cale rutieră. Inaugurarea şi dezvoltarea căilor ferate atât în Austro-Ungaria cât şi în România au favorizat legături directe şi rapide.”

şi

“La o distanţă de aproximativ doi kilometri de gară se află şi cantonul din Ghimeş. Construit lângă calea ferată şi lângă şoseaua ce făcea legătura dintre Moldova şi Transilvania, cantonul avea rolul de a supraveghea şi proteja, fiind dotat cu aparate de semnalizare. Cantonul servea şi drept locuinţă pentru cantonier şi familia lui. După anul 1990, datorită problemelor
cu care s-a confruntat CFR-ul, clădirea cantonului a fost părăsită, s-a degradat, iar pentru o perioadă nu a mai fost utilă, rămânând în paragină.”

Buncăr - Canton 30. Judeţul Bacău

Buncăr – Canton 30. Judeţul Bacău

Canton 30. Judeţul Bacău

Canton 30. Judeţul Bacău

Inscripţie vechiul pod feroviar peste Trotuş

Inscripţie vechiul pod feroviar peste Trotuş

Vechiul pod feroviar peste Trotuş

Vechiul pod feroviar peste Trotuş

"Arici" în stăvilirea tancurilor folosit în timpul celui de-al doilea Război Mondial

“Arici” în stăvilirea tancurilor folosit în timpul celui de-al doilea Război Mondial

De partea cealaltă a căii ferate sunt ruinele Cetăţii Rackozi. Cănd scriu ruine, fac referire la cele câteva trepte ce duc sus, pe un deal, la ce a mai rămas din vechea cetate. Se pare că cetatea a fost contruită la începutul anilor 1600 şi avea rolul, printre altele, de vamă între cele două state.

Urcând cele căteva trepte se poate admira Trotuşul în drumul lui lung şi şerpuit. Priveliştea este, într-adevăr, încântătoare.

Treptele către Cetatea Rackozi

Treptele către Cetatea Rackozi

La  plecare, am dat o tură pe jos pe străzile neasfaltate ale satului Popoiu, sat plin de farmec, cu o biserică foarte frumoasă.

Popoiu. Judeţul Bacău

Popoiu. Judeţul Bacău

Popoiu. Judeţul Bacău

Popoiu. Judeţul Bacău

***

5 Comments

  1. Mircea Ordean

    Felicitări pentru articol!

  2. Ion Ursac

    Am citit cu luare aminte, mi-am completat și actualizat cu informații pe care nu le știam! Deși, m-am născut în Com. Brusturoasa, acum s-a ivit momentul, motiv pt. care lacrime au poposit la coada ochilor!! Mulțumesc pentru articol!

  3. Mihaela

    Multumim pt articol.

Theme by Anders Norén