Mânăstirea Chiajna – Pasajul pietonal Halta Griviţa

18.02.2017

De fiecare dată când mergeam cu trenul către bunicii de la ţară, pe ruta Bucureşti – Roşiorii de Vede, mereu mă asiguram că la începutul călătoriei am locul meu rezervat la geam, pe partea stângă, pentru a vedea ruinele Mânăstirii Chiajna. Într-o zi de iarnă şi după mai bine de 15 ani de la primele mele călătorii cu trenul am reuşit să ajung la ce a mai rămas din această mănăstire.

Aflat în plin cămp, la capătul unui drum neasfaltat, monumentul istoric, pare puţin dezolant şi destul de straniu. Peisajul, cel puţin iarna, aduce cu imaginile din filmele apocaliptice.

Înainte de a ajunge la ruine, exact în mijloc cămpului este situată o cruce.

Înainte de a ajunge la ruine, exact în mijloc cămpului este situată o cruce.

Amplasamentul are doi “buni vecini”: groapa de gunoi de la Chiajna şi magistrala de cale ferată Bucureşti – Craiova. Dacă groapa de gunoi îşi face simţită prezenţa mai ales în zilele toride, trenurile acţioneză zilnic asupra structurii clădirii, şinele pe care acestea gonesc  fiind amplasate la aproximativ 20-30 de metri de ruine.

Surpriza placută este că lângă vechea mânăstire, de 5-6 ani, a apărut aici un nou lăcaş de cult.

În momentul de faţă, monumentul istoric este îngrădit, monitorizat video iar accesul în interiorul acestuia şi fotografiatul sunt interzise. De asemenea, la intrare există şi menţiunea că locul este “proprietate privată”. De ce o veche mânăstire de la sfârşitul secolului XVIII aparţine în momentul de faţa unor personae private şi nu instituţiilor statului, nu aş putea să spun. Totuşi, oamenii de aici au fost binevoitori, ne-au permis să facem câteva poze, ne-au povestit istoria locului şi, bineînteles, ne-au invitat în noul lăcaş de cult: o bisericuţa relativ micuţă, construită din lemn, în stil maramureşean, cu o pictură impresionantă, extrem de frumoasă.

Mânăstirea Chiajna

Mânăstirea Chiajna

Revenind la ruinele Mânăstirii Chiajna, acestea par a fi devenit acum un imens cuib pentru ciori.  Extrem de multe exemplare şi-au găsit construit aici o casă şi, sincer, dau locului un apect şi mai straniu, mai misterios. De altfel, se pare că în zonă, au avut loc şi câteva crime, relatate aici.

Mânăstirea Chiajna

Mânăstirea Chiajna

Mânăstirea Chiajna

Mânăstirea Chiajna

Căteva date istorice

Cel mai vechi document istoric descoperit până acum şi care atestă existenţa mai veche a Mănăstirii Giuleşti este Harta austriacă a Bucureştilor de la 1770.

Domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti (1774-1782), în prima domnie din Ţara Românească începe construcţia Bisericii mari a acestei mănăstiri, după cum relatează o cronică a acelor vremuri: „Au început să facă şi o mănăstire la Giuleşti aproape dă Bucureşti şi au rămas nesăvârşită”.

Cel care va duce la bun sfârşit ctitorirea acestei mănăstiri va fi domnitorul fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790), după mărturia aceluiaşi document istoric: „Au isprăvit şi mănăstirea Giuleşti” şi după cum adeveresc şi fundaţiile de chilii descoperite în timpul săpăturilor arheologice din anii 1970.

Mănăstirea, datorită aspectului său de fortăreaţă, în care s-au adăpostit locuitorii din împrejurimile ei de frica năvălitorilor, a fost bombardată de turci la 1814, iar după 1821 a fost părăsită cu totul, rămânând din ea până în zilele noastre doar Biserica mare-astăzi ruine. (sursa informaţiilor)

Legenda

Despre ruinele Mânăstirii Chiajna – impropriu spus mânăstire, pentru că din datele istorice, reiese că aceasta nu a fost niciodată folosită în scopul creat (informaţii aici) – circulă mai multe legende. Cea mai importantă şi mediatizată este legată de blestemul clopotului îngropat. Pentru cei pasionaţi de fenomen, recomand articolele publicate aici şi aici.

De la cei care locuiesc în prezent la noul aşezământ am aflat că încă sunt oamenii care vin aici doar pentru a cauta fantome. Puţin amuzant, totuşi.

Apariţii media

Un scurt documentar al celor de la Trinitas TV.

Şi, poate vă mai amintiţi, videoclipul celor de la Praf in Ochi – O Mie de Gânduri.

Învăluită de mister, situată într-un peisaj usor apocaliptic pentru unii, fascinant poate pentru alţii, Mânăstirea Chiajna  poate fi o destinaţie scurtă pentru cei care locuiesc în Bucureşti şi prin imprejurimi.

***

Pasajul pietonal Halta Griviţa

La întoarcere am oprit puţin şi la Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa) situat aici:

Hartă Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

Hartă Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

Aceasta face legătura dintre Calea Griviţei, Halta Bucureşti Basarab şi Calea Giuleşti şi traversează (probabil) toate şinele de cale ferată ce pleacă din Gara de Nord.

 Noi am intrat din dreptul Căii Griviţei, Strada Halata Griviţa (gura de metrou Griviţa).

În drum spre Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

În drum spre Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

Din dreptul, pasarelei se pot observa Atelierele C.F.R. Griviţa, martor important al grevei din 1933. Mai multe repere istorice despre acest important eveniment găsiţi aici.

Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

Pasajul pietonal Halta Griviţa (Pasarela Griviţa)

***