30 de atracţii turistice care te vor convinge să vizitezi Centrul şi Sudul Banatului Istoric

Pentru că sezonul cald a sosit şi vremea minivacanţelor sau a concediilor de vară începe în curând, ne-am gândit să îţi propunem spre vizitare o zonă istorică superbă a ţării noastre, cu un potenţial turistic enorm, dar care este prea puţin promovată şi cunoscută publicului larg.

Aşadar, mai jos regăseşti o serie de obiective turistice recomandate de noi – lista rămâne deschisă, avem de unde alege!, și menționăm că obiectivele prezentate nu reprezintă un top al atracţiilor – pe care le puteţi vizita în decursul a aproximativ 10-15 zile.

Atracţiile sunt enumerate, oarecum, în funcţie de proximitatea lor pentru a te ajuta în  stabilirea,  cât mai eficient, a unui traseu de călătorie.

1. Mânăstirea Sfânta Ana – Orşova. Așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova, mânăstirea a fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial. Construcţia a durat 3 ani, între 1936-1939. În interiorul mânăstirii se află mormântul ctitorului său, decedat în anul 1980, la Munchen. De pe Dealul Moşului se poate admira micuţul oraş dunărean a cărui vatră a fost strămutată în anul 1970 în vederea realizării Lacului de Acumulare Porţile de Fier I.

Mănăstirea Sfânta Ana – Orşova

2. Chipul lui Decebal – cea mai înaltă sculptură din piatră din Europa. Este situată în locul unde râul Mraconia se varsă în Dunăre şi a fost construită între anii 1994 şi 2004. Ideea construirii sculpturii a aparţinut istoricului Iosif Constantin Drăgan şi este, oarecum, o replică la placa memorială antică romană „Tabula Traiana”, situată chiar în faţa basoreliefului lui Decebal, pe malul Sârbesc. Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” (“Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

Chipul lui Decebal – Defileul Dunării

3. Mânăstirea Mraconia – situată la 15 km depărtare de oraşul Orşova, mânăstirea are, la rându-i, o istorie zbuciumată. Atestată documentar încă de la mijlocul secolului XV, mânăstirea a fost distrusă aproape complet în timpul războaielor austro-ruso-turce de la sfârşitul secolului XVIII. Refăcută după anul 1900 de către monahul Alexe Udrea, urmează a fi demolată de comunişti în anul 1968.

Aşezământul actual, situat într-un loc de poveste, dar care diferă de vechiul loc al mânăstirii (acesta din urmă se află lângă Chipul lui Decebal iar ruinele în formă de cruce ale fostului loc monahal se pot observa când apele Dunării scad) este construit între anii 1993-2000.

Mânăstirea Mraconia – via www.wikipedia.ro

4. Plimbare cu barca prin Defileul şi Cazanele Dunării. Dacă ai ajuns în dreptul sculpturii Chipul lui Decebal sau în dreptul noii Mânăstiri Mraconia, cu siguranţă vei vedea indicatoare de informare cu privire la excursiile organizate pe Dunăre. Preţul plimbării diferă în funcţie de ambarcaţiune şi durată, dar cu siguranţă, merită! Cazanele Mici şi Mari ale Dunării pot fi admirate atât din barcă cât şi din punctele de belvedere de pe muntele Ciucaru Mare.

Muntele Ciucaru Mare

5. Tabula Traiana – situată pe malul sârbesc, poate fi admirată (mai îndeaproape) doar din barcă şi reprezintă o placă memorială ridicată de împăratul Traian în cinstea victorie Imperiului Roman asupra regatului dac în urma celui de-al Doilea Război Daco-Roman (105 – 106). Textul în limba latină a fost tradus și interpretat de Otto Benndorf ca fiind următorul: „Împăratul Cezar fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest pod”.

Tabula Traiana – via www.decebalusrex.ro

6. Peştera Ponicova – este cea mai lungă peşteră din Defileul Dunării, are o lungime de aproximativ 1 660 metri şi străbate întreg Muntele Ciucaru Mare. Peştera are trei întrări, însă cele două mai accesibile sunt cea dinspre Dunăre (înaintând cu barca până la intrarea în peşteră) şi cea dinspre DN57. Peştera nu este amenajată, aşa că nu uita să-ţi iei un minim de echipament cu tine: bocanci, hanorac, lanternă. Nu-ţi face griji, tot efortul depus merită din plin!

Peştera Ponicova – via www.bohemiaorientalis.cz

7. Peştera Veterani – învăluită de legende şi poveşti, peştera Veterani îşi trage numele de la generalul austric de origine italiană Veterani.

Accesul în peşteră se face doar pe apă şi se spune că vestitul tezaur din argint al împărătesei Mariei Tereza, aparţinând Imperiului Austro – Ungar, ar fi (fost) ascuns aici.

Alte legende aduc aminte de sanctuarul zeului dac Zamolxe.

Cert este că, în anul 1400, Imperiul Austriac ridică aici o fortăreaţă.  Ceva mai târziu, în 1692, fortăreaţa este condusă de generalul austriac de origine italiană, Friedrico Veterani. La sfârşitul secolului XVII-lea, Imperiul Austriac ridică peste ruinele vechii fortificații ziduri groase de 2 metri şi înalte de 4 metri, construind un avanpost militar fortificat. Grota putea adăposti maxim 250 de soldaţi şi era folosită ca refugiu în urma atacurilor otomane din acea perioadă.

Peştera Veterani via www.cronicaromana.net

8. Muntele Ciucaru Mare – locul unde cu siguranţă trebuie să ajungi! De aici vei putea admira, din cele două puncte importante de belvedere, minunata Dunăre alături de Golful Dubova, Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

Defileul Dunării

Traseul poate fi accesat din DN57 şi este marcat corespunzător cu un triunghi galben pe fond alb. Puţin abrupt la început, traseul are o lungime de 2 kilometri şi poate fi parcurs în aproximativ o oră.

Indicator Ciucaru Mare

Pe lângă echipamentul necesar ascensiunii nu uită să-ţi iei la tine ceva biscuiţi şi rezerve de apă. Mai mult ca sigur vei fi însoţit până în vârful muntelui de un ghid patruped binevoitor.

Defileu Dunării văzut de pe Muntele Ciucaru Mare

Ghizii locali – Ciucaru Mare

9. Satele ceheşti din zona Clisurii Dunării. Populaţia etnicilor cehi (denumiţi „pemi” în limbajul popular, derivat al cuvântului boemieni, locuitorii Boemiei) a fost printre ultimele ce au colonizat Banatul. Ca reper istoric, au fost trei valuri de colonizare cu etnici cehi. Anii colonizărilor au fost 1823, 1827, 1865 iar satele ceheşti care mai sunt şi astăzi locuite de pemi sunt: Gârnic, Sfânta Elena, Bigăr, Ravensca, Şumiţa şi Eibenthal.

Din experienţă proprie, îţi spun că turiştii cehi care vin să viziteze “Ţinutul Cehesc din Banat”, sunt, de cele mai multe ori, mult mai informaţii decât turiştii autohtoni cu privire la aceste locuri. Mai mult de atât, în Cehia se promovează vizitarea acestui tărâm de legendă iar, la noi, în satele Eibenthal şi Gârnic se organizează un festival de muzică în aer liber cu formaţii venite din Cehia. Destul de interesant, nu?

Ravensca via www.fotoali.cz

10. Localitatea Sviniţa – tărâmul Smochinelor! Locuită în majoritatea ei de etnici sârbi, Sviniţa găzduieşte în ultima duminică din luna august a fiecărui an Festivalul Smochinelor. Conform legendelor, se spune că smochinul a fost adus în zonă acum aproximativ 300 de ani, din minunata insulă scufundată de regimul comunist, Ada-Kaleh. Tot aici vei putea vedea Muzeul Etnografic ce cuprinde elemente şi obiecte din viaţa obişnuită a locuitorilor zonei, (11) morile de apă din văile Povalina şi Lelişeva şi morile cu ciutură din Povalina, Valea Lutului, Elişova, dar şi  (12) ruinele cetăţii Trikule, construită în secolul XV pentru a opri expansiunea otomană în Europa. Trikule însemnă simplu, trei turnuri. Acum, în apă, se mai văd doar două 🙂

Ruinele Cetăţii Trikule via www.wikipedia.ro

13. Apusul în zona localităţii Coronini şi obiectivele turistice din împrejurimi. Dacă vrei să vezi cum soarele portocaliu aprins este înghiţit de apele Dunării, aici este locul potrivit. Tot aici, sunt şi ruinele (14) Cetăţii Ladislau, fortificaţie medievală, construită probabil în secolul XIV şi distrusă complet în anul 1526. Pe malul opus, cel sârbesc, se află Cetatea Golubăţ (Golubac), monument istoric de importanţă culturală excepţională pentru ţara vecină.

PS: Zvonurile spun că Cetatea Ladislau ar putea fi restaurată (reconstruită)!

În apele Dunării vei vedea şi o stâncă puţin ciudată. Este vorba de (15) Stânca Baba Caia care are o înălţime de şapte metri deasupra apei şi este unic întălnită pe tot parcursul Dunării. Numele său provine din limba turcă şi înseamnă „stânca tatălui”. Mai mult, pe vremuri, de ea erau legate lanţuri de la Cetatea Golubăţ şi Cetatea Ladislau, pentru ca nici un vas să nu scape de plata taxelor vamale.

Apusul şi Stânca Baba Caia

Cetatea Ladislau şi Stânca Baba Caia

Cetatea Golubăţ – Serbia via www.wikipedia.org

16. Caii sălbatici din Insula Ostrov. Cu o lungime de aproximativ 6 kilometri, insula pustie, sălbatică, misterioasă, este un mic paradis care adăposteşte o colonie de cai sălbatici, aproximativ 100 la număr, dar şi (17) presupusul mormânt al conducătorului hunilor, Attilla, „Biciul lui Dumnezeu”.  Conform legendelor, acesta ar fi fost înmormântat undeva pe o insulă, pe Dunăre. Nu te alarma, este doar o strategie de marketing, dar, să fim sinceri, cui nu-i plac poveştile? 🙂

Accesul se pe insulă se face cu barca, plecările fiind, în principal, din localitatea Moldova Veche.

18. Cheile Nerei se întind de-a lungul râului Nera, între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou pe o distanţă de aproximativ 22 km. Râul Nera, al cărui punct de vărsare în Dunăre îl poţi vedea dacă urmezi frumosul traseu auto Orşova-Moldova Nouă (îl recomandăm cu căldură, în orice anotimp!), străbate un defileu, cu aspect de chei, îngust, spectaculos și absolut sălbatic, formând (probabil) cele mai lungi chei din România. Să străbaţi 22 de kilometri pe jos înseamnă automat şi să ai ceva timp la dispoziţie şi, de asemenea, o condiţie fizică adecvată. Aşa că, dacă te hotărăşti să faci acest pas, documenteză-te şi stabileşte-ţi intinerariul din timp.

Poţi, de asemenea, opta pentru un traseu mai lejer ce începe din dreptul locului numit „La Tunele” (în apropiere de Sasca Română) şi merge prin pădure până la Cascada „La Văioagă”, Lacul Ochiul Bei şi Cascada Beuşniţa.

Cheile Nerei sau măcar o particică din ele reprezintă, de departe, un obiectiv ce trebuie musai vizitat în zonă!

Cascada La Văioagă

19. Lacul Ochiul Bei – culoarea turcoaz a apei lacului îţi va rămâne imprimată în amintiri mult timp după ce vei avea plăcerea să o vezi. Lacul carstic, ce se află la adăpost în mijlocul pădurii, este alimentat de un izvor subteran, datorită căruia lacul nu îngheaţă nici în sezonul friguros. Aminteşte-ţi că ai ajuns într-un loc, posibil, unic în România, fă-te comod sub umbra unui copac bătrân şi admira peştii ce trăiesc aici.

Lacul Ochiul Bei

20. Cascada Beuşniţa sau, mai degrabă, Cascadele Beuşniţei. Imediat ce ai trecut de frumosul Lac al Beiului, ajungi la minunata cascadă. Prea puţin promovată (poate uşor de înţeles, accesul este ceva mai dificil în comparaţie cu celebra Cascadă Bigăr), Cascada Beuşniţa te va suprinde cu frumuseţea ei.

Pont: la drumul de întoarcere, opreşte-te la păstrăvăria din drum, Păstrăvăria din Valea Bei. Păstrăvul de aici are un gust delicios şi cu siguranţă te vei linge pe degete!

Cascada Beuşniţa

21. Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa. Inaugurat în anul 1817, este primul teatru din spaţiul românesc. În anul 1868 marele poet, Mihai Eminescu, ajunge aici în calitate de sufleor iar, în timpul perioadei comuniste, teatrul din Oraviţa primeşte numele actual. Mai mult, din anul 1998, teatrul primeşte statutul de monument de maximă importanţă naţională.

O sursă foarte bună de documentare pentru acest obiectiv turistic este articolul de aici:  https://prinbanat.ro//teatrul-vechi-mihai-eminescu-din-oravita/

Teatrul Vechi Mihai Eminescu – Oraviţa via www.radioresita.ro

22. Farmacia Muzeu Knlobauch din Oraviţa. Este prima farmacie montanistică din spaţiul românesc, menţionată documentar în anul 1763 şi care deservea, în primul rând, minerii din zonă. Povestea farmaciei se întinde pe parcursul a trei decenii şi este absolut impresionantă.

Farmacia Muzeu Knlobauch via www.oravita.ro

23. Calea ferată montană Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată montană din Sud-Estul Europei şi a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria, este alt obiectiv “musai de văzut!” din Banatul Montan. În timp, calea ferată, extrem de pitorească, a primit denumirea de Semeringul Bănățean. A fost dată în funcţiune la 15 decembrie 1863 pentru transportul de mărfuri şi la 4 aprilie 1869 pentru transportul călătorilor. De menţionat, linia făcea parte din “Drumul cărbunelui (cărbunarilor)” care avea următorul traseu Anina-Oraviţa-Baziaş. La Baziaş, cărbunele era încărcat în ambarcaţiuni şi distribuit în tot Imperiul Austro-Ungar.

Dacă cele descrise nu te-au convins, află că minunatul traseu feroviar traversează 10 viaducte, trece prin 14 tunele din piatră, înguste, şi peste 89 de podeţe. Cu alte cuvinte, este o adevărată bijuterie feroviară!

Calea ferată Oraviţa – Anina

24. TransSemenicul – Transalpina Banatului. Este un drum auto deschis relativ recent, cu serpentine destule, lung de aproximativ 40 kilometri și care ajunge la altitudinea de 1400 de metri . Dacă ajungi să-l parcurgi, vei avea deosebita plăcere de a admira Lacul Gozna, staţiunea Văliug, satul Gărâna, unde anual are loc renumitul festival de jazz sau fermecătorul Lac Trei Ape.

Lacul Trei Ape via www.fn24.ro

25. Municipiul Reşiţa, cel mai vechi centru siderurgic din ţară are o vechime în domeniu de aproximativ 250 de ani (primele uzine au fost construite aici încă din anul 1771). Mai mult de atât, oraşul are o lungă şi interesantă istorie legată de producerea locomotivelor cu abur. Pentru a afla mai multe despre locomotivele dispărute ale României, mergi neapărat la Muzeul de Locomotive cu Abur http://www.mlaresita.org/. Dacă vrei să afli câte ceva şi despre oamenii de aici şi obiceiurile lor, Muzeul Banatului Montan http://www.muzeulbanatuluimontan.ro/ este cea mai bună sursă de informaţie.

Muzeul de Locomotive cu Abur Reşita via www.banatulazi.ro

26. Cascada şi Izvorul Bigăr. Foarte cunoscută în urma promovării internaţionale, Cascada Bigăr, monument al naturii, este într-adevăr spectaculoasă şi, mai ales, foarte accesibilă (se poate vedea chiar din drumul naţional 57B). Puţin mai sus de cascadă, se află şi izvorul (izbucul) Bigăr. Izvor puternic (de unde termenul izbuc), alimentat de un curs de apă subteran ce străbate peștera cu același nume din Munții Aninei şi a cărui apă se varsă în râul Miniş formând o cascadă de tuf calcaros, ce poartă numele de…Cascada Bigăr.

Cascada Bigăr

27. Rudăria – cel mai mare parc mulinologic (mori de apă) din Sud Estul Europei. Parcul Mulinologic din localitatea Eftimie Murgu cuprinde 22 de mori înșirate de-a lungul a aproximativ 3 kilometri de râu, renovate undeva la începutul anilor 2000.  Mai mult de atât, în sat, există şi acum alte mori de apă (proprietate privată) ce sunt folosite de localnici, dar care nu sunt incluse, bineînţeles, în circuitul turistic. Dacă vreţi sa faceţi şi o scurtă drumeţie prin pădure, mergeţi de-a lungul râului prin Cheile Rudăriei. Aerul curat, sunetul păsărilor şi pădurea umbroasă vă va revigora instant.

Morile de Apă de la Rudăria via www.zidezi.ro

28. Băile Herculane. Staţiunea milenară este acum într-o stare de degradare avansată. Totuşi, un grup de oameni inimoşi pun umărul la refacerea acestui mic oraşel plin de farmec. Şi, rezultatele, încet, încet, încep să apară. Dacă ai ajuns aici, trebuie neapărat să vezi (probabil) cea mai frumoasă gară din România, cazinoul, podurile de piatră şi, respectiv, fontă de peste râul Cerna, piaţa şi statuia Hercules. Şi , nu uita, te afli într-o staţiune al cărei trecut istoric începe undeva în anul 102 d. Ch. şi despre care împăratul Franz Iosef a menţionat că este „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”!

Statuia lui Hercules – Băile Herculane

Gara Băile Herculane via www.banatulazi.ro

29. Cătunele Ineleţ, Prisacina, Dobroaia şi Scărişoara. Supranumite şi paradisul din Munţii Cernei, vizitarea cătunelor menţionate poate fi o experienţă unică, cu siguranță, de neuitat. Izolate de restul lumii, la acestea poţi ajunge doar dacă….urci scările construite din lemn în urmă cu aproximativ 50 de ani. Mai multe detalii despre acest mic paradis afli dacă urmăreşti minunantul documentar al celor de la Izolaţi în România: https://www.youtube.com/watch?v=KkpRv_9Yn1U

Cătunul Ineleţ via www.viziteaza-romania.com

30. Tunelul iubirii dintre localităţile Obreja şi Glimboca. Este un tunel de vegetaţie format în jurul căii ferate Caransebeş – Băuţar. Fotografia de mai jos te va edifica dacă vrei sau nu să-l vizitezi 🙂

Tunelul iubirii

***