Două zile în Cluj-Napoca

În Cluj am ajuns la sfârşitul lunii mai, 2017, iar zilele de vară îşi făceau simţită prezenţa. Înconjurat de mai multe dealuri şi străbătut, în principal, de două răuri (Someşul Mic şi Nadăş), vechiul oraş este amplasat într-un cadru geografic deosebit. Totuşi, ca în orice oraş mai mare şi uşor aglomerat, zilele de vară sunt ceva mai călduroase.

În oraş am ajuns cu avionul după un zbor calm, de 45 de minute; plecarea a fost din Bucureşti. După debarcare am luat troleibuzul numărul 5 şi în aproximativ 30 de minute am ajuns în centrul urbei, Piaţa Mihai Viteazul (traseul liniei 5 poate fi consultat aici. De asemenea, pentru informaţii suplimentare legate de mijloacele de transport din Cluj există cel puţin două aplicaţii utile şi gratuite pentru telefonul mobil). Pentru că străbate o bună parte din oraş, cu ajutorul acestui troleibuz poţi vedea mai multe ipostaze arhitecturale şi urbanistice ale oraşului: periferia cu case micuţe şi diverse depozite; oraşul mai nou în care domina blocurile comuniste şi centrul istoric cu case impunătoare şi a căror istorie este foarte îndelungată.

Ajuns în centru, poţi descoperi un oraş diferit, viu, plin de studenţi (cele mai multe facultăţi par a avea sediile în centru), zeci de biciclete şi turişti (în principal, maghiari. De altfel, comunitatea maghiară din Cluj este foarte numeroasă), clădiri istorice ce ascund multe poveşti şi secrete, străzi înguste ce conduc la pieţe pietonale, pline de farmec, biserici de diverse confesiuni.

*Ce mi-a plăcut în Cluj*

Aerul istoric şi boem al celor două pieţe pietonale Piaţa Muzeului şi Piaţa Unirii.

Străzile înguste, pline de mici localuri, ce conferă un spirit viu şi tânăr oraşului.

Activitatea culturală a oraşului. Dupa cum bine se ştie, Clujul găzduieşte anual diverse şi extrem de multe evenimente cultural artistice.

Bisericile şi monumentele istorice, concentrate mai toate în centrul oraşului.

Oamenii liniştiţi şi binevoitori.

Panorama Clujului văzută din Dealul Cetăţuia.

Gradina Botanică. Parcul Etnografic Romulus Vuia. Cimitirul Central.

Pistele de bicicletă. Spre deosebire de alt oraş din tară, în Cluj, mersul pe bicicletă este într-adevăr încurajat. O bună parte din piste sunt delimitate de carosabil, dar şi de trotuar şi, astfel, fie că eşti pieton, biciclist sau şofer, poţi merge liniştit pe drumul tău.

Automatele pentru achiziţionarea biletelor de călătorie pentru mijloacele de transport în comun. Se găsesc în multe staţii iar o călătorie costă 2 RON. De asemenea, dacă nu ţi-ai procurat bilet, poţi achita contravaloarea călătoriei prin sms. Cum s-ar spune, doar dacă nu vrei, călătoreşti gratis :).

Spaţiile verzi şi obiectivele turistice în aer liber (enumăr din nou aici: Grădina Botanică, Parcul Etnografic, Parcul Central, Cimitirul Central, Dealul Cetăţuia, Someşul etc).

*Ce nu mi-a plăcut în Cluj*

Lipsa sau accesul dificil al mijloacelor de transport în comun către diverse obiective turistice (Grădina Botanică, Dealul Cetăţuia sau Parcul Etonografic Romulus Vuia sunt doar câteva dintre acestea).

Starea destul de precară a multor clădiri din centrul istoric.

Programul scurt de vizitare al muzeelor. Multe dintre aceste instituţii închid destul de devreme, până în orele 16.00-17.00.

Aspectul inestetic al Râului Someşul Mic. Vegetaţia şi malurile răului sunt neîngrijite iar spaţiile pietonale lipsesc sau sunt dezafectate.

Traficul intens pe diferite artere.

*Am vizitat*

I. Centrul istoric al oraşului. Am plecat într-un traseu pietonal ce a durat cam 2-3 ore şi am reuşit să facem un tur al oraşului vechi, vizitând pe rând:

Dealul Cetăţuia sau Cetăţuia. Este o veche fortificaţie habsburgică, ridicată între anii 1711-1735 şi care de-a lungul vremii a avut diverse roluri: post de apărare, punct de control, închisoare şi mai recent, din perioada comunistă, punct de belvedere. Totuşi, în momentul de faţă din fortificaţia militară au mai ramas câteva ziduri într-o stare destul de proastă, reduta (transfomată între timp în Turnul Paraşutiştilor) şi câteva clădiri. Neapărat trebuie să ajungi aici, atăt noaptea cât şi ziua, pentru o minunată privelişte de ansamblu a oraşului.

Panorama oraşului văzută de pe Cetăţuia

Podul Elisabeta (ridicat în 1899 în memoria Împărătesei Sissi, lega Cetăţuia – vechea garnizoană – de Centrul Oraşului; denumit şi Podul Împăratesei Sissi sau Podul Dragostei).

Podul Elisabeta sau Podul Iubirii

Piaţa Muzeului cu frumoasa Biserică Franciscană (monument istoric, 1290 este data finalizării construcţiei) şi Obeliscul Carolina.

Obeliscul Carolina din Piaţa Muzeului

Biserica Franciscană

Interior al Bisericii Franciscane

Casa Matia, casa unde s-a născut Matei Corvin.

Casa Matia

Piaţa Mihai Viteazul ce are în centru statuia domnitorului român.  În spatele acesteia se află Cinematograful “Florin Piersic”. 🙂

Cinematograful Florin Piersic. Cluj.

Statuia lui Mihai Vitezul. Cluj.

O parte din Zidurile Ceţăţii Medievale a Clujului (cele din strada Potaissa), Bastionul Croitorilor şi Statuia lui Baba Novac.

Zidurile vechii cetăţi medievale

Bastionul Croitorilor

Statuia lui Baba Novac

Cimitirul Hajongrad. Deşi poate pare straniu, locul este extrem de interesant. De altfel, din 2015 este declarat monument istoric şi datorită pietrelor şi monumentelor funerare este un obiectiv foarte pitoresc al Clujului.

Monument funerar din Cimitirul Hajongrad

Statuia lui Avram Iancu, Catedrala Mitropolitană (Ortodoxă),  Teatrul Naţional şi Opera Română (teatrul şi opera funcţionează în aceeaşi clădire).

Statuia lui Avram Iancu. În spate, Catedrala Ortodoxă.

Teatrul şi Opera Naţională. Cluj.

Piaţa Unirii. Este situată exact în centrul vechiului oraş şi, potrivit dimensiunilor, este una dintre cele mai mari pieţe din centrul şi sud-estul Europei. Zona este integral pietonală, înţesată de mai multe localuri, terase, şi în centrul acesteia se regăseşte frumoasa Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail şi impunătoarea statuie a lui Matia Corvin.

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail – monument istoric ce datează din 1390 – este potrivit articolulului de aici: “singura din România în care s-au oficiat, de-a lungul vremii, slujbe religioase în patru religii diferite. În primele două secole de la construcție s-au oficiat slujbe catolice. În perioada 1545-1558 a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566, unitariană, rămânând așa timp de 150 de ani, până în anul 1716, când a revenit din nou comunității romano-catolice. În prezent slujbele sunt susținute în limba maghiară.”

Pont: turnul bisericii, cel mai înalt turn de biserică din România, poate fi vizitat, în special, în perioada zilelor culturale maghiare – luna august a fiecărui an.

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail şi Statuia lui Matia Corvin

Statuia lui Matei Corvin

Ansamblul Monumental Matia Corvin este alcătuit din statuia ecvestră a regelui Matia Corvin alături de cei patru generali ai săi. Statuia este declarată monument istoric şi în anul 1900 a obţinut marele premiu la Expoziţia Universală de la Paris.

Tot din Piaţa Unirii se pot vedea şi alte clădiri istorice cu o arhitectură deosebită: Palatul Banffy în care îşi are sediul acum Muzeul de Artă, Casa Parohiei Romano-Catolice Sfântul Mihail, Palatul Jósika, Palatul Rhédey, Palatul Wass, Clădirea fostului hotel New York, Biserica Evanghelică Luterană, şi, un obiectiv arhitectural extrem de interesant: cele două clădiri construite “în oglindă” din strada Iuliu Maniu.

Clădirile “oglindă” din strada Iuliu Maniu

II. Parcul Etnografic “Romulus Vuia”.

Este primul muzeu în aer liber al Romăniei, înfiinţat la 1 iunie 1929 şi reuneşte aproximativ 200 de obiective, toate din zona Transilvaniei (nu am văzut case, gospodării din zonele Munteniei, Olteniei, Dobrogei, Delta Dunării). Aleile parcului nu sunt asfaltate sau pavate iar casele sunt amplasate răsfirat, păstrându-se astfel farmecul satului tradiţional. După cum sugereză şi denumirea obiectivului turistic, vizitarea muzeului pare a fi într-adevăr o plimbare în timp prin satul românesc.

La elemente negative pentru acest loc minunat şi cu un potenţial extraordinar aş menţiona: accesul dificil (nu există un mijloc de transport, în afară de taxi, care să te lase în apropierea muzeului. Iar dacă vii pe jos, din unul dintre cele două locuri unde te lasă autobuzul, strada Alexandru Vlahuţă, mergi cam 10-15 minute pe jos şi, bonus, ai şi o frumoasă pantă de urcat – Strada Tăietura Turcului); multe case necesită restaurări urgente; multe obiective din muzeu erau închise şi fie aşteptai să vină un angajat al muzeului să-ti deschidă uşa pentru a vedea şi interiorul caselor, fie nu mai vizitai respectivele obiective; aleeile pietruite ale muzeului au într-adevăr farmecul lor, însă în caz de o ploaie mai puternică, muzeul devine inaccesibil pentru o bună perioadă de timp.

Pont: în interiorul parcului etnografic este permis accesul cu bicicleta.

Parcul Etnografic. Cluj.

III. Gradina Botanică “Alexandru Borza”.

Fondată în 1920 de către profesorul căruia îi poartă numele, Gradina Botanică este un obiectiv turistic extrem de vizitat, frumos şi cochet, un adevărat simbol al Clujului, declarat monument istoric din anul 2010.

În Gradină puteţi găsi numeroase specii de plante şi arbori,  un pârâiaş (Pârâiașul Țiganilor) ce te duce cu gândul la un peisaj montan, o grădină japoneză cu plante exotice şi cu un mic lac unde îşi au casa câteva broaşte ţestoase şi răţuşte, o gradină romană cu vestigii arheologice şi un turn (turnul de Apă) de unde se poate vedea o parte a oraşului (ce-i drept, o părticică 🙂 ).

Grădina Botanică. Cluj.

Turnul de apă. Grădina Botanică. Cluj.

Grădina japoneză. Grădina Botanică. Cluj.

Spre deosebire de alte alte obiective turistice din Cluj, gradina este deschisă în fiecare zi în intervalul orar 08:00 – 20:00 (cel puţin în zilele de vară).

O mică problemă există şi aici cu mijloacele de transport în comun. Există un autobuz ce ajunge la gradină, dar circulă foarte rar.  Totuşi, gradina fiind situată relativ aproape de centrul istoric, o scurtă plimbare pe jos nu strică niciodată.

IV. Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur

Este cel mai vechi monument istoric din Cluj, anul finalizării construcţiei fiind 1095. Totuşi, de-a lungul anilor lăcaşul de cult a suportat diferite modificări şi demolări, iar forma arhitecturală actuală a bisericii datează din anul 1896 (relativ recent).

Extrem de interesant este faptul că Hramul Bisericii, Hramul Sfintei Fecioare Maria, a fost păstrat de-a lungul timpului, încă de la înfiinţarea bisericii, din anul 1095, indiferent de cultele religioase care şi-au desfăşurat activitatea aici.

De asemenea, în timpul celor aproape 1000 de ani de existenţă, biserica a fost atacată, prădată şi partial distrusă de mai multe ori, de către diferite popoare migratoare  (mongoli, în anul 1241 sau tătari în 1658), în timpul Răscoalei de la Bobâlna din 1437 sau chiar de către Regele Matei Corvin în anul 1465 (mai multe informaţii aici).

Biserica Calvaria

Biserica Calvaria

***

Bonus:

Mau!

Informaţii utile:

Planifică-ţi din timp traseul, multe dintre obiectivele turistice au program scurt.

Descoperă farmecul, secretele şi frumoasele clădiri ale centrului istoric cu ajutorul unei hărţi, mai ales dacă ajungi pentru prima dată în oraş.

Mijloace de transport: în Cluj există mai multe linii de autobuze, căteva linii de troleibuz şi 3 linii de tramvai. Aşa cum am scris mai sus, o călătorie costă 2 RON şi biletul poate fi procurat de punctele de vânzare a biletelor (se închid foarte devreme şi sunt puţine, majoritatea cred că sunt pentru procurarea abonamentelor lunare), de la automat sau prin sms.

Taxi-ul în Cluj este mod bun de a te deplasa, mai ales dacă nu cunoşti oraşul. Oricăt de lungă ar fi cursa, costul acesteia nu ar trebui sa depăşească undeva la 20-25 RON.

Cazare: noi am fost cazaţi la o pensiune situată pe Dealul Cetăţuia. Condiţiile erau bune, priveliştea asupra oraşului era superbă,  doar că accesul aici se putea face doar pe jos – urcat cam 15 minute din centrul oraşului – sau cu taxi-ul. Aş recomanda mai degraba o locaţie mai aproape de centru, sunt destule, şi dacă rezervi din timp, preţurile sunt foarte bune.

Mâncare: în centru există multe locuri unde poţi mânca, însă preţurile sunt pe măsura. Cum nu prea am avut timp să ieşim din acest perimetru al Centrului Istoric, nu am avut acces şi la alte restaurante, localuri. Ca o alternativă la terasele din cele două pieţe pietonale, există un restaurant în centru, pe celebra stradă Iuliu Maniu, denumit Hotel Agape. Aici funcţioneză o autoservire, îţi poţi alege din mai multe feluri de mâncare, iar preţurile sunt rezonabile. Totuşi, programul de funcţionare este relativ scurt, 10.00-18.00, şi calitatea felurilor de mâncare este specifică unui restaurant cu autoservire.