De curând am descoperit un loc minunat relativ aproape de București. Este vorba un ”frate”, să spunem, al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală și se află în satul Golești, județul Argeș. Se pare că ne-am făcut un soi de obișnuință și vizităm muzeul din Golești an de an. De preferabil, mergem  primăvara sau toamna.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti pare a fi împărțit în două mari secțiuni: Curtea Goleștilor, ce cuprinde mai multe clădiri ce sunt monumente istorice și zona muzeului în aer liber, ce are în componență case și gospodărești adunate din toată țara.

„Conacul Goleşti este singura construcţie laică fortificată din Ţara Românească” – Dr. Claudiu Tiţa Nicolescu, muzeograf la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti[1]

Muzeul – Monument istoric

 Ansamblul de monumente istorice Curtea Goleștilor este format, în principal, din: conacul Goleștilor, baia turcească, clădirile-anexă, clădirea școlii lui Dinicu Golescu, fântâna Goleștilor, parcul din jurul conacului, busturile Goleștilor, foișorul de pază, zidul de incintă cu 4 turnuri de colț și parcul alăturat incintei.

Istoria domeniului Golești începe cu anul 1640 când impresionantul conac a fost construit. Restaurat în anul 2016, conacul familiei Golescu este un martor important al istoriei Țării Românești. Aici au lucrat la planurile revoluției de 1848 frații Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru Golescu, aici a locuit pentru o vreme renumitul medic Carol Davila, aici a fost prins revoluționarul Tudor Vladimirescu în 1821 și tot aici a fost găzduit, la venirea în România, viitorul rege Carol I.

***despre un alt loc important al Revoluției de la 1848 am scris aici: https://calatoriicuizistoric.ro/index.php/2018/01/02/islaz-punctul-de-varsare-al-oltului-dunare/

Poarta de acces și foișorul de pază

Încă de la intrarea în muzeu vei fi surprins de poarta de acces. Mare, impunătoare, străjuită de ziduri masive, poarta de lemn te anunță că dincolo de ea se ascund locuri interesante. Tot la prima vedere, vei observa și foișorul de pază, loc cu o deosebită însemnătate istorică. Conform informațiilor site-ului oficial al muzeului, https://www.muzeulgolesti.ro/, se pare că  ”între 18 și 21 mai, Tudor Vladimirescu și oastea lui de panduri au campat la Golești. În foișorul de pază care este astăzi intrarea principală a muzeului a fost arestat Tudor Vladimirescu de către eteriștii conduși de Iordache Olimpiotul.”

Poarta de acces și foișorul de pază. Muzeul Golești

Foișorul de pază. Muzeul Golești

Încăperea foișorului de pază de la Muzeul Golești. Replică a uniformei pandurilor și a steagului de luptă

Încăperea foișorului de pază de la Muzeul Golești. Replică a uniformei pandurilor și a steagului de luptă

Școala lui Dinicu Golescu

După ce treci de foișor și întri propriu-zis în Curtea Goleștilor, în partea dreaptă, vei găsi o reconstituire a școlii lui Dinicu Golescu. Obiecte importante ce au fost folosite în educația începutului de secol XIX sunt păstrate aici. Ce m-a impresionat, a fost lădița cu nisip în care copiii învățau să scrie. Ion Heliade-Rădulescu, membru fondator al Academiei Române și personalitate marcantă a Revoluției de la 1848, a predat, printre alții, în această scoală.

Lădița de nisip. Școala lui Dinicu Golescu. Muzeul Golești

Bolnița (spitalul – casă a oamenilor săraci)

În partea stângă a foișorului, pe vremuri, se afla bolnița din domeniul Goleștilor. Sincer, la început nu mi-am dat seama la ce se referă acest termen și nici prin gând nu mi-a trecut că are legătură cu cuvântul ”boală”, deși … este absolut evident. Bolnița sau spitalul în termeni moderni, cu toate că termenul ”spital” sună destul de pretențios, a funcționat ceva timp pe domeniul familiei Golescu. Principalul scop al acestui așezământ era îngrijirea bolnavilor și a bătrânilor din sat. De aceștia, s-au ocupat de-a lungul timpului, doamnele familiei Golescu, alături de personalul medical, desigur. Cel mai probabil și membri ai clerului de la Biserica „Sfânta Treime” au ajutat la tratamentul bolnavilor și al vârstnicilor. De obicei, bolnițele erau amplasate lângă așezări mănăstirești, tocmai pentru ca monahiile care trăiau acolo să aibă grijă de cei năpăstuiți,

Biserica amintită se află în afara incintei muzeului, dar, în trecut, a făcut parte din acest mare domeniu. Lăcașul de cult a fost construit în 1646 (puțin după construcția conacului) și aici sunt înmormântaţi o mare parte din membrii familiei Golescu.

Biserica cu hramul ”Sfânta Treime” din Golești

Biserica cu hramul ”Sfânta Treime” din Golești

Conacul familiei Golescu

Cum am precizat mai sus, acesta a fost construit în secolul XVII, la 1640 și restaurat, cel mai recent, în 2016. În arhitectura clădirii se pot recunoaște elemente tradiționale românești cu influențe orientale și occidentale. Interesante sunt camerele conacului care reconstituie diferite perioade ale istoriei și, de asemenea, conțin elemente ale personalităților marcante care au locuit sau vizitat această așezare boierească.

Conacul familiei Golescu

Conacul familiei Golescu

Conacul familiei Golescu

Conacul familiei Golescu

În spatele Conacului se găsesc alte mici încăperi ce pot vizitate, asemănătoare celor de lângă foișorul de la intrare, un turn de apărare și baia turcească.

”În anul 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sinmaringen, viitor rege al României, în primele zile petrecute pe pământ românesc, a poposit şi la conacul de la Goleşti, însoţit de Nicolae Golescu şi I.C. Brătianu. Aici semnează primul document în calitate de suveran al Principatelor Unite: graţierea Mitropolitului Calinic Miclescu al Moldovei, iniţiatorul unei mişcări separatiste la Iaşi. A dormit o noapte în conac şi o descrie în jurnalul său pe Zinca Golescu. Caleaşca cu care a fost adus de la Piteşti către Goleşti se află expusă în incinta Muzeului Goleşti.” – Dr. Claudiu Tiţa Nicolescu, muzeograf la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti[2]

Muzeul – Sat în miniatură

 Printr-o poartă aflată în dreapta Conacului se face intrarea într-un parc, cu un mic lac în mijlocului lui ce este locuit de orăcăitoarele locului. În această zonă se găsesc și câteva construcții noi, destinate turiștilor și, mai ales, activităților pe care personalul de aici și, nu numai, le desfășoară alături de copii. Pentru programul actualizat al acestor activități urmăriți site-ul oficial https://www.muzeulgolesti.ro/ și pagina de facebook https://www.facebook.com/www.muzeulgolesti.ro/.

După ce ieșim din parc, ajungem în superbul sat în miniatură creat aici. Desigur, muzeul în aer liber nu rivalizează ca număr de obiective cu cel din București, Sibiu sau Cluj (despre care am scris aici: https://calatoriicuizistoric.ro/index.php/2017/06/16/doua-zile-in-cluj-napoca/), dar suprinde, cu siguranță, prin modul prin care casele și gospodăriile sunt organizate.

La Golești simți cu adevărat atmosfera satului românesc de la începutul secolului XX.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Primăria, biserica, hanul, școala, casele, gospodăriile cu grădini de legume și zarzavaturi, viile, animalele ce sălășluiesc aici, liniștea ce domină peste tot, reecrează idilic acest sat românesc.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Primăria. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Primăria. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Primăria. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Primăria. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Biserica. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Biserica. Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Noi am ajuns ultima dată în octombrie 2019 și ne-am înfruptat cu delicioșii struguri copți, merele gustoase și cu nucile căzute dintr-un bătrân nuc. Sunt la liber, dar nu faceți abuz.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Undeva în spatele sătucului se află un mic loc de joacă pentru copii și o mini-fermă unde ”domiciliază permanent” mai mulți cai, ponei, un măgar amator serios de mere, câteva oițe, ba chiar am găsit și un vițeluș. De pisicile și câinii blânzi care au ”buletinul aici” nu mai vorbesc, ei vor fi ghizii voștri.

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

Muzeul – potrivit pentru diferite activități pentru familie și copii

Păstrând tradiția familiei Golescu, echipa muzeului se concentrează mult pe educația copiiilor. Așa cum am menționat și mai sus, aici au loc ateliere și activități creative, interactive care le dezvoltă copiilor, printre altele, dragostea pentru natură și tradițiile sătești.

Pe lângă atelierele menționate, copiii au la dispozitie aici un mic loc de joacă, o tiroliană, o popicărie și se pot plimba cu poneii. De asemenea, am văzut familii care se relaxau la un picnic pe iarba verde.

Așadar, dacă vrei să-i faci copilului o surpriză, mergi neapărat cu el aici!

 Alte obiective din zonă

 Dacă pleci din București, în drumul spre Muzeul Golești, la kilometrul 49 (stația de benzinărie OMV) pe autostradă vei  vedea un indicator către Palatul Brâncovenesc de la Potlogi. Vizitează-l! Este asemănător Palatului Brâncovenesc  de la Mogoșoaia și este recent restaurat. Despre ambele am scris aici https://calatoriicuizistoric.ro/index.php/2018/06/12/ansamblul-palatului-brancovenesc-din-potlogi/ și aici https://calatoriicuizistoric.ro/index.php/2017/09/27/vizita-la-palat-palatul-brancovenesc-de-la-mogosoaia/ .

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, Județul Dâmbovița

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Județul Ilfov

În apropiere de Palatul Potlogi se află Memorialul ”Nicolae Grigorescu” de la Pitaru. Se pare că fondul muzeal este constituit din replici realizate după operele marelui Grigorescu. De asemenea, memorialul este amplasat într-un  loc în care ar fi fost posibil ca familia Grigorescu să fi locuit. Mai multe detalii aici: https://www.facebook.com/Memorialul-Nicolae-Grigorescu-Pitaru-2987709464634196/

Tot în drum spre satul Golești, noi am ales un drum mai puțin circulat, și puțin mai prost, dar care ne-a adus la Barajul Golești. Cunoscut memoriei locului pentru un accident aviatic care a avut loc în anul octombrie 2006. Detalii și fotografii despre nefastul eveniment aici: https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/1112820/

Barajul Golești, Județul Argeș

Monument funerar ridicat în victimelor accidentului din 2006 de la Barajul Golești

Monument funerar ridicat în victimelor accidentului din 2006 de la Barajul Golești

Biserica cu hramul „Sfânta Treime”, Golești, monument istoric din secolul XVII,  despre care am amintit mai sus. Din păcate, se poate vizita (cred) doar duminică când sunt slujbe și în alte zile speciale, cum sunt cele de sărbătoare. Păcat. Sunt sigur că aproape toți călătorii care vizitau muzeul ar fi vrut să viziteze și frumoasa biserică.

Ceva mai sus de Muzeul Golești, în aceeași localitate practic (satul Golești aparține orașului Ștefănești, Județul Argeș),  se află Conacul Brătianu de la Florica. Se poate vizita, dar are un regim mai special. Nu am apucat să-l vizităm, l-am fotografiat doar din exterior. Superb văzut de afară, conacul așteaptă și merită să fie vizitat! Detalii despre obiectiv aici: https://www.cjarges.ro/conacul-bratianu-de-la-florica

Conacul Brătianu de la Florica, Ștefănești, Județul Argeș

În final, sper că ți-am făcut poftă de plimbare și ți-ai notat deja o posibilă destinație pentru anul acesta!

***

PS: da, este posibil ca înainte să ajungi la muzeu să treci printr-o zonă ceva mai ”exotică”, să zicem,  dar cu toții știm că nimic nu poate fi perfect.

Referințe utile:
http://concurs.cristis.ro/index/106/Biserica%20Sfanta%20Treime%20%20Golesti.html https://www.muzeulgolesti.ro/home
https://www.facebook.com/Memorialul-Nicolae-Grigorescu-Pitaru-2987709464634196/
http://www.agentiadecarte.ro/2019/05/a-fost-inaugurat-memorialul-nicolae-grigorescu-de-la-pitaru/
https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/1112820/
https://www.cjarges.ro/conacul-bratianu-de-la-florica

[1] https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/muzeul-de-la-golesti-o-citadela-plina-de-istorie-101169.html

[2] https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/muzeul-de-la-golesti-o-citadela-plina-de-istorie-101169.html