Undeva la aproximativ 20 de kilometri de nordul oraşului Câmpulung am descoperit relativ recent o zonă superbă. Iar de fiecare dată când am vrut să scap de căldura înăbuşitoare din Bucureşti, am fugit sus, la aproximativ 1000 de metri şi la o temperatură de maxim 25° C, în zona Cabanei Voina.
De ce zona Cabanei Voina? Pentru că foarte mult timp doar această cabană a existat acolo. Mai nou, au mai apărut şi alte trei spaţii de cazare (se găsesc uşor pe site-urile de profil dacă le cauţi).
Din dreptul cabanei pornesc mai multe trasee montane (din ce-am observat scris pe indicatoare, majoritatea traseelor sunt de durată, minim 4-5 ore şi ajung la Vârful Iezer sau la Vârful Păpuşa) şi tot aici se termină şi drumul asfaltat (drumul de la Câmpulung până aici e relativ proaspăt asfaltat şi bun). Dacă maşina are o gardă mai înaltă poţi ajunge până la Cabana Cuca.
Recomandat ar fi, totuşi, să mergi până acolo pe jos, este doar o oră de mers din dreptul Cabanei Voina, sau pe bicicletă. Te vei bucura mai mult de liniştea şi frumuseţile naturii, vei avea mereu în dreapta ta Râul Cuca (care inundă pe câteva porţiuni de drum forestier) iar în stânga muntele. De menţionat că în weekend, liniştea naturii poate fi întreruptă de căţiva turişti mai petrecăreţi ce îşi aleg ca loc de masă, dans, joacă sau somn acest minunat loc.
Istoria Cabanei Voina
Legat de istoria locului, potrivit informaţiilor culese de aici şi aici se pare că în anul 1935 Asociaţia Drumeţilor din Munţii României (ADMIR) inaugurează cu mare fast Casa Anton Negulici de la Voina-Muscel. În anul 1972 este dată în folosinţă cabana-hotel Voina, o clădire mult mai impunătoare construită pe trei niveluri. Aşadar, după bănuielile mele, vechea casă construită în perioada interbelică a fost dărâmată şi înlocuită cu noua cabana comunistă. Dacă cineva ne poate ajuta cu mai multe informaţii despre istoria cabanei, i-aş fi foarte recunoscător.
Tot legat de istorie, se pare că mai demult, pe malul opus Cabanei Voina, a existat şi o mică bază sportivă. O inscripţie metalică atârnă încă într-un copac lăngă platoul ce pare a fi un fost teren de fotbal (sport).
Barajul Râuşor şi Lereşti
Ceva mai jos de Cabana Voina se află Barajul Râuşor situat pe Râul Târgului. Trebuie neapărat să opreşti aici pentru o frumoasă privelişte de ansamblu asupra peisajului montan.
Iar dacă eşti pasionat de film, vino în Lereşti (prima localitate de lângă Câmpulung în drumul tău spre Cabana Voina), la începutul lunii august. Începând cu anul 2016 aici are loc festivalul de film Cinesat.
Traseu de urmat
Dacă ai de gând să pleci din Bucureşti spre Câmpulung îţi recomand să urmezi traseul ce trece prin oraşul Târgovişte. Drumul e bun, liber mai mereu, şi ai posibilitatea să opreşti la mai multe obiective istorice:
- Curtea Domnească, Turnul Chindiei şi Mânăstirea Dealu (locul unde se află capul lui Mihai Viteazul) din Târgovişte (fostă capitală a Ţării Româneşti timp de trei secole: 1396-1714!);
- Mânăstirea Cetăţuia Negru Vodă (supranumită şi Meteora Romăniei) din localitatea Cetăţeni (”cetăţenii” de aici te vor suprinde, crede-mă!);
- Mausoleul de la Mateiaș, monument istoric dedicat eroilor din primul Razboi Mondial. Vizitează-l cu incredere. Există un mic muzeu ce merită văzut iar ghidul de aici, probabil cel mai tânăr ghid de muzeu pe care l-am cunoscut, îţi va răspunde foarte detaliat la toate întrebările istorice pe care le ai. Este situat în localitatea Valea Mare-Pravăț, județul Argeș;
- Mânăstirea Nămăieşti (aşezămănt rupestru) şi Casa Memorială George Topârceanu din satul Nămăieşti;
- şi, bineînţeles, oraşul Câmpulung – cel mai vechi oraș medieval și, totodată, prima capitală a Țarii Româneşti.
***
Damaskenos Aeneas
Eínai ómorfo!
Călător
Într-adevăr, locurile sunt foarte frumoase. Mulţumesc.
nilufera
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Arge%C8%99
Călător
Multumim!