Strada Xenofon se află în imediata apropiere a Parcului Carol I, în zona Fântânei Zodiac. Mica străduţă numără aproximativ 70 de trepte, a fost construită probabil la începutul secolului XX şi face legătura între Strada Dr. Constantin Istrati (Piaţa Libertăţii) şi rondul Aleei Suter.

Construită aproape integral din trepte,  Strada Xenofon este singura din Bucureşti care nu a simţit niciodată roţile unui automobil.

Strada Xenofon

Strada Xenofon

Istoric

Deşi în mediul online circulă informaţia conform căreia strada are aproximativ 200-220 de ani vechime, acest lucru este imposibil de crezut. Este greu de imaginat că prin anii 1800, undeva la limita Bucureştiului, cineva a construit pe aceste locuri o stradă în trepte. Mai mult de atât, conform informaţiilor bine documentate de aici, pe locul unde se va construi viitorul cartier eleveţian G.A. Sut(t)er, se afla o zonă cu dealuri, mlaştini şi vii ce aparţineau Vicontelui Louis Antoine de Grammont şi Mitropoliei Munteniei.

Despre existenţa dealurilor Filaretului (numite astfel după Mitropolitul Ungrovlahiei, Filaret al II-lea) înţesate de viţă de vie (adevărate podgorii) avem astăzi o mărturie certă prin prisma străzii care a păstrat această denumire: Şoseaua Viilor!

Urmând logica celor scrise anterior, Strada Xenofon ar fi fost reprezentată, în acele vremuri, doar de vreun drumeag ce trecea prin podgoriile mitropoliei, deşi, repet, este foarte greu de crezut (pentru o mai bună orientare în timp, prima stradă pietruită din Bucureşti a fost Calea Moşilor, în anul 1825).

Aşadar, istoria Străzii Xenofon începe, cel mai probabil, cu 100 de ani mai târziu, undeva la început de secol XX. Gustav Adolf Suter, arhitect elveţian, apropiat al regelui Carol I, este artizanul iniţiativei urbane, particulare, realizată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea din sudul Bucureştiului, ce a purtat numele de Cartierul G. A. Sut(t)er.

Cartierul realizat de arhitectul elveţian era modern, cu străzi radiale, construit în unul dintre cele mai denivelate locuri ale capitalei. În planurile cadastrale din acea vreme este menţionată şi Aleea Suter, alee care există şi în zilele noastre cu aceeaşi denumire. La capătul Aleei Suter se află acum Hotelul Carol Parc (vechiul Palat Suter, palat urban clădit între anii 1902–1906, în stil neoclasic cu influențe brâncovenești, de către, bineînţeles, arhitectul Suter), dar şi capătul Străzii Xenofon.

Este important să menţionăm Aleea Suter, parcelată şi vândută în anul 1912, pentru că, probabil, Strada Xenofon a fost parte a acestei aleei până la un moment dat. Un argument al acestei presupuneri este Planul Industrial al Bucureştiului din 1928 prezentat mai jos. Conform hărţii şi a marcajelor făcute, se poate observa cum Strada Xenofon este inclusă în reprezentarea grafică a Aleei Suter. Când au fost separate cele două căi de circulaţie? Rămâne încă un mister…

Strada Xenofon, componentă a Aleei Sutter. 1928. Sursă: www.ideiurbane.ro

Strada Xenofon, componentă a Aleei Suter. 1928. Sursă: www.ideiurbane.ro

Strada Xenofon, componentă a Aleei Sutter. 1928. Sursă: www.ideiurbane.ro

Strada Xenofon, componentă a Aleei Suter. 1928. Sursă: www.ideiurbane.ro

 

Strada Xenofon în zilele noastre

În urma unor iniţiative bine-venite, străduţa a fost pictată în două rânduri (2014 şi 2015), atrăgând foarte mulţi vizitatori la momentul respectiv. De altfel, mica stradă în trepte a fost introdusă şi votată într-un top al străzilor de acest gen. Pe atunci,  turiştii străini s-au cam perindat prin zonă pentru a fotografia peisajele pictate (informaţii despre subiect găsiţi la această adresă). Acum, din pacate, vechile trepte se degradează pe zi ce trece iar farmecul străzii pare să dispară uşor, uşor.

Strada Xenofon

Strada Xenofon

Strada Xenofon

Strada Xenofon

Strada Xenofon

Strada Xenofon

Încadrată ca fiind singura stradă de acest gen din oraş, Strada Xenofon reprezintă, de asemenea, şi un potenţial obiectiv turistic. Drept urmare, dacă aveţi drum prin zonă, nu rataţi să-i faceţi câteva fotografii.

***

PS: ***informaţii despre alte aleei în trepte din Bucureşti puteţi găsi în bine documentatul articol de aici.

*** în trecut, a mai existat în Bucureşti o stradă asemănătoare situată în fostul Cartier Uranus (distrus de autorităţile comuniste pentru a face loc minunatei Case a Poporului), care se numea Strada Pelerinilor, cunoscută şi sub numele popular de “Scăricica”.

Strada Pelerinilor. Sursa: www.viabucuresti.ro

Strada Pelerinilor. Sursa: www.viabucuresti.ro

Strada Pelerinilor. Sursa: https://www.facebook.com/uranusdisparut/

Strada Pelerinilor. Sursa: https://www.facebook.com/uranusdisparut/

Site-uri utile:

http://arh.spiruharet.ro/images/MIRELA/CERCETARE/Ruxandra_NemteanuREZUMAT_UN_CARTIER_ELVETIAN_IN_BUCURESTI.pdf http://www.simplybucharest.ro/?p=931
https://www.boredpanda.com/17-of-the-most-beautiful-steps-around-the-world/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Suter
https://ro.wikipedia.org/wiki/Strada_Xenofon
http://www.ideiurbane.ro/