CAUTARE

Bucureşti, România

Strada Grigore Alexandrescu. Mahalaua Visarion. Casa cu firidă. Casa lui Marin Sorescu

Casa cu firidă - Strada Grigore Alexandrescu

Casa cu firidă - Strada Grigore Alexandrescu

Scurt istoric

Istoria Străzii Grigore Alexandrescu începe undeva în prima jumătate a secolului XIX. În acele vremuri, la marginea Bucureştiului, undeva în apropierea Barierei Podu Mogoşoaiei, existau fabricile de lumânări şi spirt ale postelnicului moldovean Costache Ciocan (ante 1859). Fabricile şi teritoriul aferent ajung în anul 1862, pentru suma de 2035 galbeni, în posesia bancherului şi negustorului Scarlat Petrovici-Armis, personaj important al epocii respective.

Statistici din mahalaua Sf. Visarion - 1838

Statistici din mahalaua Sf. Visarion – 1838

Statistici din mahalaua Sf. Visarion - 1838

Statistici din mahalaua Sf. Visarion – 1838

Mai departe, în 25 februarie 1869 Scarlat Petrovici-Armis vinde fosta fabrică de lumânări arhitectului Carol Benisch. Vorbim aici de un teren vast, de aproximativ 3500 m.p., pe care se vor deschide străzi și se vor parcela diferite loturi.

Info: Scarlat Petrovici era originar din comuna românească Târnava, din Macedonia. Mare negustor şi bancher, sosit în Regat de la o vârstă fragedă, se căsătoreşte cu fiica bogatului eterist grec, Scuffa (cel care a deţinut prima grădină publică din Bucureşti, despre care am amintit în acest articol). Este înobilat în Austria cu predicatul “von Armis” iar pictorul Gheorghe Tattarescu lasă posterităţii o amintire a marelui bancher prin lucrarea sa din 1876.

Gheorghe Tattarescu - Portretul lui Scarlat Petrovici Armis

Gheorghe Tattarescu – Portretul lui Scarlat Petrovici Armis

Mahalaua Sfântul Visarion

Info:  Mahalaua Sfântul Visarion era numită  după Biserica Sfântul Visarion, construită la sfârșitul secolului XVIII, aproximativ 1797, și demolată aproape în totalitate de comuniști în anul 1964.  Biserica Sfântul Visarion este situată pe strada Visarion nr. 14.

Pe terenul vast achziționat de arhitectul Carol Benisch se va forma o nouă secțiune a mahalalei Sf. Visarion. Așa cum am menționat, aici se vor construi străzi noi (Pietății) iar diferite loturi de pământ vor fi parcelate în scopul construirii de noi locuințe. Printre altele, numele noii străzi deschise, Povernei, va face trimitere la vechea fabrică de spirt „povarnă”. Aici va construi arhitectul Benisch casele și dependințele sale, aflate la nr. 8.

Acest moment marchează conturează configurația străzilor din această parte a Mahalalei Visarion. Clădirile sunt de dimensiuni  mici și sunt mult mai rar prezente pe parcele, ocupând cca. 20-30% din lot, restul fiind spaţiul curţii şi al grădinii și, de asemenea, se menţin parcelele neconstruite, numai plantate.

Cu timpul, noul teritoriu creat în zona de Nord începe să fie din ce în ce mai important ca funcțiune a Bucureștilor, ceea ce s-a reflectat în valoarea sa urbanistică şi arhitecturală pe care o putem vedea și astăzi. Dezvoltarea lui a fost mult accentuată în a doua jumătate a secolului XIX și începutul sec. XX, după ce Palatul de pe Podul Mogoşoaiei, la nord de biserica şi hanul Kretzulescu, a devenit reședința Principelui.

Strada Grigore Alexandrescu apare în hărțile Bucureștiului cu diferite denumiri de-a lungul timpului. Astfel, în secolul XIX, 1871, avem strada Clopotari, foarte importantă în acele vremuri datorită lungimii traseului. Ceva mai târziu, strada este împărțită în două și strada în forma ei actuală se va numi strada Clopotarii Noi (1898). Din anul 1911, strada își primește numele pe care îl poartă și astăzi, Grigore Alexandrescu.

Strada Grigore Alexandrescu astăzi

În zilele noastre, Strada Grigore Alexandrescu ascunde multe clădiri cu o arhitectură deosebită. O scurtă plimbare de aproximativ 20 de minute este suficientă pentru a reconstrui, cât este posibil, atmosfera începutului de secol XX.

Strada Grigore Alexandrescu

Strada Grigore Alexandrescu

Strada Grigore Alexandrescu

Strada Grigore Alexandrescu

În scurta plimbare vei putea remarca, în primul rând, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”. Clădirile spitalului nu impresionează estetic dar povestea acestuia este foarte interesantă. Înființat în anul 1886, construcția spitalului va fi realizată după un proiect englez. După ce constructorii români au finalizat lucrările în 20 de luni, spitalul se inaugurează la 11 mai 1886 și devine cel mai vechi spital de copii din Europa de Est.

Vizavi de intrarea spitalului din Strada Grigore Alexandrescu, se află o casă foarte specială a Bucureștiului. Casa cu firidă de la numărul 28 și construită în anul 1864. Din păcate, la momentul de față, nu dispunem de mai multe informații despre acest interesant imobil.

Casa cu firidă - Strada Grigore Alexandrescu

Casa cu firidă – Strada Grigore Alexandrescu

Casa cu firidă - Strada Grigore Alexandrescu

Casa cu firidă – Strada Grigore Alexandrescu

Tot pe strada Grigore Alexandrescu, la numărul 43 vei descoperi casa în care a locuit și creat celebrul scriitor, Marin Sorescu, printre altele, autor al piesei de teatru ”Iona”. Placa memorială de pe zidul exterior al casei este singura mărturie ce amintește de scriitor. De-a lungul timpul s-a încercat ca cele două locuințe ale scriitorului să fie transformate în case memoriale, conform dorinței acestuia. Se pare că, momentan, doar casa de la Bulzești, Județul Dolj, unde s-a născut scriitorul, a fost mai norocoasă.

Casa lui Marin Sorescu - Strada Grigore Alexandrescu

Casa lui Marin Sorescu – Strada Grigore Alexandrescu

Încheiem aici scurta noastră relatare despre Strada Grigore Alexandrescu și va invităm cu drag să-i faceți o vizită, statuia din firida casei de la numărul 28 încă așteaptă sa fie descoperită.

Strada Grigore Alexandrescu

Strada Grigore Alexandrescu

***

Informații bibliografice:

http://www.arhivacezaramucenic.rhabillage.ro/ – dr. istoric artă Cezara Mucenic
Amintirile colonelului Lăcusteanu – Text integral, editat după manuscris, cu o introducere de Ion Filitti, note de Radu Crutzescu şi un comentariu istoric de Ioan C. Filitti – 2015, Editura Humanitas
„Casele familiei Luchian și arhitecții lorˮ, Studii şi cercetări de istoria artei. Seria Artă plastică, serie nouă, tom 6 (50), 2016 – dr. istoric de artă Oana Marinache
Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-III-1965_054

 

3 Comments

  1. mihai marta

    Se stie ca numele strazii nu are nici o legatuura cu poetul omonim?

    • Călător

      Mihai, o legatura directa nu exista, intr-adevar. Poate doar sa fi preluat si strada numele spitalului 🙂

  2. Cum a influențat transformarea industrială și urbană a Bucureștiului, în special în secolul XIX, dezvoltarea arhitecturală și socială a zonelor precum Strada Grigore Alexandrescu? Este fascinant cum o stradă poate reflecta atât de multe schimbări istorice, de la fabrici de lumânări la locuințe și clădiri publice. Ce alte povești nespuse ar putea ascunde colțurile acestor străzi vechi?

Theme by Anders Norén