Mănăstirea Comana şi împrejurimile se pot vizita liniştit pe tot parcursul anului.  Situată foarte aproape de Bucureşti, la aproximativ 40 de kilometri depărtare, micuţa localitate Comana îţi oferă câteva obiective istorice, naturale, hai şi antropice, ce merită vizitate.  Noi am ajuns aici într-o frumoasă şi călduroasă zi de toamnă. Am vizitat aproape tot ce ne-am propus, ne-am relaxat lângă apa liniştită a Neajlovului şi am făcut multe fotografii. Despre toate acestea, am să vă povestesc în cele ce urmează cu menţiunea expresă pe care doresc să o fac încă de la începutul articolului: Comana şi împrejurimile sale înseamnă natură, istorie, linişte….adică mult mai mult decât parcul de distracţii binecunoscut din localitate!

Nicolae Iorga descria satul Comana, la începutul secolului XX, în termeni laudativi: “satul e foarte mare şi bine ţinut, casele au căciuli ţuguiate de trestie frumos clădite, cu faţa de stâlpi susţinători albăstriţi, cu ferestre multe şi mari. Sunt cele mai bune ce se pot găsi la şes”

Cronologic, vizita noastră s-a desfăşurat astfel:

Mănăstirea  Comana

Monument istoric, situat pe vechiul drum al olacului (drumul de poştă dintre Bucureşti şi Giurgiu; olac – căruţă mică pentru transportul curierilor) şi ctitorit de domnitorul Vlad Ţepeş în secolul XVI (1461), lăcașul de cult se află la intrarea în comună. Nu ai cum să-l ratezi. Aflată pe malul râului Neajlov (în trecut, Râul Câlniștea), mănăstirea a fost construită, la începuturi, pe o insula din zona mlaştinoasă a râului. Asemenea Mănăstirii Snagov, aici se putea ajunge doar cu barca sau cu ajutorul unui pod de lemn. Despre Mănăstirea Snagov am scris aici: https://calatoriicuizistoric.ro/index.php/2017/05/28/manastirea-snagov-locul-legendelor-in-cautarea-lui-vlad-tepes/

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana

Din cauza permanentei ameninţări a turcilor, Vlad Ţepeş pare că a ales să construiască strategic cele două mănăstiri menționate anterior. Accesul către acestea era imposibil fără o ambarcaţiune iar podurile de lemn ce ajungeau la insule, erau uşor de distrus la nevoie. Din păcate, construcţia lui Vlad Ţepeş de la Comana, relativ modestă, s-a ruinat rapid şi mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban la sfârșitul secolului al XVI-lea (1588). Acesta a gândit Mănăstirea Comana ca o mică cetate de apărare, înconjurând biserica cu ziduri înalte şi breşe  de tragere în acestea, special create pentru a se putea apăra de invadatori.

Despre caracterul militar din secolul XVII (1653-1658) al mănăstirii-cetăte aflăm de la Paul de Alep (cleric de origine siriană, cronicar şi istoric al Imperiului Otoman) că: “…(mănăstirea) e o clădire mare, închisă cu ziduri de piatră. În cele patru colţuri sunt patru turnuri…Ei zic că dacă împăratul ar veni să le poarte război cu toată armata sa, n-ar fi în stare să-i înfrăngă, lucru ce pare adevărat, căci are poziţie bine întărită…” şi, de asemenea, că: “…(mănăstirea) e situată ca o insula fiind înconjurată de lacuri, bălţi şi mocirle de nepătruns, nici nu poate fi vorba de un drum care să ducă aici; noi am trecut în corăbii…”

În 1699, Șerban Cantacuzino restaurează/reclădește mănăstirea. La această lucrare se adaugă chilii noi la cele existente, se repară și înalță zidurile și apare elegantul foișor de pe latura de nord.

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana. Foișorul.

Ultima reclădire a lăcașului de cult are loc la sfârşitul secolului XIX (c. 1854). Aceasta este forma finală a mănăstirii care poate fi văzută astăzi (renovată şi restaurată de câteva ori, dar fără modificări esențiale) şi care încă păstrează aspectul de mănăstire-cetate aşa cum a fost gândită la începuturi.

Biserica cu Sf. Nicolae, un mic muzeu, Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (monument istoric, la rându-i) şi un magazin bisericesc fac acum parte din ansamblul Mănăstirii Comana.

Ajuns aici, mergi şi în spatele mănăstirii, în afara zidurilor înconjurătoare, şi te vei putea bucura de linişte, răcoare şi de peisajul creat de râul Neajlov (Câlniştea). Un ponton, un foișor din lemn și câteva bănci au fost special amenajate pentru a te  putea relaxa în natură. Ceva mai departe, se poate observa podul de fier peste Neajlov al căii ferate București-Giurgiu, prima cale ferată din România (în anul 1869, excluzând teritoriul Transilvaniei care aparținea Austro-Ungariei).

Mănăstirea Comana

Scara Pocăinței. Mănăstirea Comana

Râul Neajlov și podul de fier

Dacă ai venit aici cu copiii mici, iubitori de animale, tot în afara zidurilor vei găsi şi câteva animale domestice.

La fel ca şi în cazul Mănăstirii Snagov, legenda spune că domnitorul Vlad Ţepeş, ctitorul lăcaşului de cult, a fost înmormântat în cripta bisericii. Până în momentul de faţă, din punct de vedere istoric, misterul locului unde este înmormântat Vlad Ţepeş nu a fost elucidat.  

Casa Gellu Naum

Din păcate, momentan, Casa Memorială Gellu Naum nu este deschisă publicului. O găseşti la numărul 560 pe strada cu acelaşi nume, în drumul tău către parcul de aventură/parcul natural. Dacă îmi amintesc bine, acest obiectiv nu este semnalizat cumva, există doar o placă memorială pe peretele exterior al casei. Sper, totuşi, să greşesc.

Casa Gellu Naum din Comana

Casa de vară, în care poetul se retrăgea departe de agitaţia oraşului, este acoperită de multă vegetație – diferite plante cățărătoare, caprifoi, iederă etc, iar grădina din faţa casei pare să aibă ceva magic, parcă ar vrea să-ţi spună mai multe poveşti. Fotografii cu interiorul casei şi a grădinii puteţi găsi aici: https://e-zeppelin.ro/casa-gellu-naum-de-la-comana/ şi, mai ales, aici: https://www.scena9.ro/article/casa-memoriala-gellu-naum-comana. Accesaţi cu încredere link-urile; personal, din fotografiile realizate în articolele menţionate mi-a atras atenţia scara de lemn, de la intrare.

via www.scena9.ro

Parcul de Aventură Comana şi Casa Comana

În zilele noastre, Parcul de Aventură Comana şi Casa Comana sunt, probabil, cele mai cunoscute obiective ale zonei. Nu o să descriu prea mult aceste obiective, informaţii despre acestea se găsesc la adresele: https://parcaventuracomana.ro şi www.facebook.com/parcaventuracomana.

O hartă a activităţilor din parc găsiţi mai jos.

via https://parcaventuracomana.ro

Totuşi, deşi poate pare puţin ieşit din comun, recomandarea pe care o fac cu privire la acest obiect este … plimbarea cu trenuleţul turistic Orient Express. De ce? Pentru că Orientul Express ce te plimbă cam 20 de minute, cred, prin tot domeniul Casei Comana şi puţin prin împrejurimi, este dotat cu un ghidaj audio extrem de interesant şi bine documentat. Cu ajutorul acestuia am aflat informaţii minimale despre Comana, Hanul Poștalionului, drumul poştei (olacului) sau despre mănăstirea Comana.

Orientul Express din Parcul de Aventură Comana

Hanul Poștalionului. Parc de Aventură Comana

De evitat zilele când sunt sărbători legale (1 mai, 1 iunie, 15 august etc). Este destul de aglomerat şi cu greu găseşti un loc de parcare bun.

Mâncarea de la restaurant este bună, uşor cam scumpuţă şi trebuie să ai ceva răbdare până eşti servit.

Deşi sunt o groază de activităţi pe care şcolarii, adolescenţii şi adulţi le pot face aici (consultă harta ataşată mai sus), pentru cei mai mici şi preşcolari nu am găsit mare lucru. Dacă tot ar trebui să se distreze toată lumea, mă aşteptam la un loc de joacă bine dotat şi potrivit pentru cei mici: tobogane, leagăne, groapă de nisip, turnuri etc).

 Gara Comana – Orient Express

Inaugurată în data de 31 octombrie 1869, gara Comana a avut de-a lungul istoriei oaspeţi de seamă. Situată pe primul traseu de cale ferată din Muntenia, gara din Comana a fost vizitată de vestitul tren, Orient Express, ce unea la sfârşitul secolul XIX Parisul de Constantinopole.

Gara Comana

Gara Comana

Gara Comana

Diferite trasee ale faimosului trenul sunt redate în fotografia de mai jos.

Trasee Orient Express – 1883-1914 via www.wikipedia.com

Astăzi, la mai mult de 150 de ani de la inaugurare, Gara Comana, una dintre primele din țară, este în paragină. Trenul nu mai ajunge pe aici de ceva timp şi nici perspective optimiste nu par a fi.

 Delta Neajlovului (Balta Comana)

Considerată cea mai mare zonă umedă din sudul României și care ocupă locul doi din țară ca biodiversitate după Rezervația Biosferei Delta Dunării, Delta Neajlovului este o oază de linişte la doar 40 de kilometri depărtare de capitală.

Delta Neajlovului

Delta Neajlovului

Delta Neajlovului

Noi am intrat rezervaţia naturală din capătul străzii Gellu Naum. Am urmat indicatoarele din partea stângă a drumului şi am ajuns la Fântâna cu Nuc. În acest loc, spune o altă legendă, a fost decapitat decapitat Vlad Țepeș, al cărui trup a fost apoi dus la Mănăstirea Comana.

Fântâna cu nuc via https://albumulcufotografii.wordpress.com

Ne-am întors la strada principală, am traversat-o, şi,  de data aceasta, am urmat traseul către Observatorul Ornitologic Comana. Aici am parcurs cei aproximativ 50 de metri pe podeţul de lemn până la foişorul ce se află la capătul ”drumului” de lemn. Priveliştea şi atmosfera au fost minunate, iar copiii au fost încântaţi de acest mic traseu prin stufăriş. Prea multe păsări nu am putut observa, dar mai venim, ne-a plăcut!

Observatorul Ornitologic Comana via www.zigzagprinromania.com

Mănăstirea/Schitul  Delta Neajlovului

Seara, în drumul nostru spre casă, am oprit şi la Mănăstirea (sau schitul) Delta Neajlovului. Un lăcaş de cult relativ nou, construit după 1990. Sau mai bine spus, aproape construit. Destul de mare ca întindere, clădirea  mănăstirii nu este (sau, cel puţin, la sfârşitul lui 2018) terminată, după cum vei vedea în fotografii. Corpul masiv de chilii nu este finisat şi, sincer, arată puţin … sinistru. Mănăstirea adăposteşte doua biserici: una nouă, încă neterminată, ce se găseşte în centru, construită tip catedrală şi o biserică de lemn, construită în stil maramureşean, undeva între 2002-2004.

Ctitorul principal al Mănăstirii Delta Neajlovului a fost arhimandritul Irineu Iuraşcu, fost stareţ la Mănăstirea Comana, trecut în nefiinţă în 2016.

Mănăstirea Delta Neajlovului. Mormântul arhimandritului Irineu Iuraşcu, ctitorul mănăstirii

La intrare am fost întâmpinaţi de un călugăr, care ne-a fost şi ghidul locului, şi de o haită numeroasă de căţei. Mici, liniştiţi, blânzi, dar foarte infometaţi. Dacă ajungi aici, adu şi ceva de mâncare pentru aceste suflete.

Mănăstirea Delta Neajlovului

Mănăstirea Delta Neajlovului

Mănăstirea Delta Neajlovului. Biserica nouă

Mănăstirea Delta Neajlovului. Biserica nouă

Mănăstirea Delta Neajlovului. Biserica nouă

Se pare că în chiliile încă neterminate ale lăcaşului de cult trăiesc 4-5 călugări iar planurile de finalizare a măreţei construcţii sunt cam în impas. Iarna condiţiile de trai de aici sunt vitrege. Nu e de mirare, mănăstirea este situată oarecum pe deal, adierea vântului se simte şi în zilele calde şi liniştite, darămite în perioada iernii. De altfel, atunci când ninge  puternic, călugarii nu mai ies cu zilele din mănăstire.

Mănăstirea Delta Neajlovului

Mănăstirea Delta Neajlovului. Biserica din lemn.

Foarte frumos este, în schimb, peisajul zonei. Dacă vei urma pe jos pe drumul ce duce mai departe de mănăstire, vei putea admira toată Balta Comanei.

Drumul de acces până la mănăstire nu este asfaltat, dar se poate circula.

***Un proiect foarte interesant, mai ales pentru copii, în comuna Comana este   https://satulmestesugurilor.ro – https://www.moaradehartie.ro. Pentru că, din pacate, nu am ajuns aici, vă ofer doar o descriere a proiectului:

„Asociația Moara de hârtie a iniţiat şi dezvoltă Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor din Comana (județul Giurgiu, în imediata apropiere a Bucureștilor), ce găzduiește 10 ateliere creative ce îşi trag seva din meşteşugurile practicate în satul tradiţional românesc: țesut la război, prelucrarea stufului și papurei, fierărie, olărit și ceramică, lucru în lemn, bucătărie tradițională, moară pe piatră și brutărie, dar şi realizarea de hârtie de mână, tipar manual şi legătorie de carte.”

În final, pregătește-ți aparatul foto, încălțările pentru drumeții scurte, rucsacul pentru picnic, mai pune și o carte în rucsac și mergi la Comana! 

***